Alege oamenii.

Timp lectură: 6 minute

A fost nevoie de o radicală și sofisticată căutare a excelenței, cum a fost cea cultivată în forfotul curților bizantine sau otomane, pentru atinge praguri de rafinament fără precedent. 

 

Poate părea paradoxal, dar pentru breaslă, fie ea chiar și multimilenară, experiența istorică nu înseamnă neapărat și excelență. Tesătorii de covoare sau producătorii de vin, constructorii sau fierarii, ar fi putut petrece peste generații întregi fără să facă pasul de la meșteșug la artă, dacă nu ar fi întâlnit oameni speciali care să prețuiască, să nutrească și să răsplătească un astfel de efort.

 

„Pentru cunoscători” devine o expresie care pare să-și fi pierdut sensul în zilele noastre, în care prețurile dictează tendințele pieței, iar „excepțional” a fost înlocuit, pe rând, cu „foarte bun”, „destul de bun” sau chiar „merge și așa”.

Una peste alta, în doar câteva generații de consumerism, timp în care producătorii nu au mai fost încurajați să își depășească condiția ci doar să reducă prețurile și să mărească volumul producției, compromisul a devenit un mod obișnuit de a depăși dificultățile meseriei.

 

Există însă un fel de amintire a excelenței, care stăruie în ADN-ul breslei sau chiar al locului. În Çanakkale, în livezile de la DARVARI GARDEN, pe câmpurile de la Mecidiyeköy (care se pronunță ca un fel de Medgidia), măslinii, care au mai bine de un veac, sunt un soi de moștenire directă transmisă de la apusul Imperiului Otoman.

 

La fel de ziditoare sunt amintirile transmise din generație în generație despre cum se fac lucrurile cu temei, în familia unuia dintre fermieri noștri, Engin. Bunicul său, de pildă, a deprins meșteșugul untului-de-lemn în vremea când măslinii noștri prindeau rădăcini. Pe un astfel de meleag binecuvântat, pentru că aici pământul nutrește măslinul iar vremea îl apără de încercări, e mult mai ușor să descoperi că, într-adevăr, omul sfințește locul.

 

Omul modern are adesea la dispoziție posibilitatea de a consuma, cel puțin aparent, în feluri care amintesc și chiar depășesc opulența rezervată odinioară curților împărătești. În vacanțe all-inclusive sau în vizite bine țintite la restaurante din ghidul Michelin, poți să mănânci regește, funcție de ce înțelegi prin asta.

 

Pe de altă parte, tot mai des, produsele fruste, autentice, pe care azi le numim „bio”, înlocuiesc în alegerile contemporane cele mai apreciate bucate de acum câteva decenii. Rigorile industriei și tendințele în gusturile zilei se sincronizează în competiții internaționale unde judecătorii remarcă și premiază – și în cazul uleiurilor extravirgine de măsline – cele mai izbutite produse din întreaga lume.

 

Deși s-a lansat abia acum doi ani, DARVARI GARDEN a câștigat deja câteva premii importante pentru calitate la asemenea întâlniri. Pentru asta a fost necesară mai întâi descoperirea cele mai bune chimii a unei echipe, a unei familii, care să lucreze împreună pentru succesul pe care îl construim împreună. Pentru noi. Pentru voi.

 

Echipa asociată cu producția uleiului și a măslinelor de masă DARVARI GARDEN are privilegiul de a lucra cu o materie primă excepțională: oameni de primă calitate, care s-au întâlnit într-un mod providențial în proiectele noastre, DARVARI Ottoman sau Byzantium by DARVARI, și au înțeles că în fața lor se află o oportunitate extraordinară de a căuta împreună o rețetă unică, aparte, ce poate apropia meșteșugul sau știința de artă .

 

Colegul nostru, Osman, de pildă, este un profesor consacrat în ingineria agricolă și are o cunoaștere desăvârșită atât a culturii măslinilor cat și a tehnologiilor moderne de monitorizare și exploatare a acestora. Ei bine, dincolo de această știință, căutarea lui Osman se întâlnește cu entuziasmul de a transforma soluțiile corecte în procese la capătul cărora se află excelența: un ulei extravirgin pe care atât juriile de specialitate de pe mapamond, cat și colegul său Engin, să-l aprecieze pentru textura, gustul, unicitatea sa. 

Uneori, o medalie la un concurs internațional este mai ușor de obținut decât o privire admirativa și o strângere de mînă a unui fermier din partea locului, care îți gustă uleiul.

 

Asta și pentru că, așa cum spuneam, mai există încă un fel de amintire a excelenței, care stăruie în ADN-ul breslei. Și al locului.